Denumire oficială: ORDIN nr. 959 din 18 mai 2023 privind modificarea și completarea reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor", indicativ I…
| EMITENT |
| Elementul de la care se măsoară distanța | Distanțe minime^1), 2) (cm) | |||||||||
| Conductoare, bare, tuburi (același circuit sau circuite diferite) | Conducte sau instalații cu fluide incombustibile | Conducte sau instalații cu fluide combustibile | Elemente de construcție^3) | |||||||
| Trasee paralele | Intersecții | Reci T ≤ +40°C | Calde T > +40°C | Trasee paralele | Intersecții | Incombustibile | Combustibile | |||
| Trasee paralele | Intersecții | Trasee paralele | Intersecții | |||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
| Conductoare neizolate^4) montate pe izolatoare, pe pereți, la interior | 10 | 10 | 10 | 10 | 10 | 10 | 100 | 100 | 10 | 20 |
| Conductoare izolate^4) montate pe izolatoare, pe pereți, la interior | 5 | 5 | 5 | 5 | 200 | 150 | 50 | 50 | 5 | 10 |
| Bare electrice montate pe izolatoare | 5 | 5 | 5 | 5 | 5 | 5 | 50 | 50 | 5 | 10 |
| Tuburi și țevi de protecție montate: | ||||||||||
| - aparent, în ghene | 0 | 0 | 5 | 3 | 100 | 50 | 40 | 5 | 0 | Tub metalic 0 Microtub HDPE pentru fibră optică 3 |
| - sub tencuială, înglobate | 0 | 0 | 5 | 3 | 20 | 5 | 10 | 5 | 0 | Tub PVC 3 Microtub HDPE pentru fibră optică 3 |
| Conductoare cu izolație și manta montate sub tencuială (înglobate) | 0 | 0 | 5 | 3 | 20 | 5 | 10 | 5 | 0 | 3 |
| ^1) Distanțele minime se măsoară de la suprafețele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor. ^2) Distanțele față de conductoarele electrice și alte elemente ale protecției la trăsnet se stabilesc conform cap. 6. ^3) Pentru construcții din categoria BE3a, BE3b, cu risc foarte mare de incendiu, distanțele se stabilesc conform prevederilor din NP 099-04. ^4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereți, la exterior, distanțele față de elementele din coloanele 2...7 ale tabelului sunt de minimum 15 cm, iar față de alte elementele de pe traseu, distanțele sunt de minimum 30 cm. | ||||||||||
| Rețeaua (schema) | 50V < Uo ≤ 120V s | 120V < Uo ≤ 230V s | 230V < Uo ≤ 400V s | Uo > 400V s | ||||
| c.a. | c.c. | c.a. | c.c. | c.a. | c.c. | c.a. | c.c. | |
| TN | 0,8 | Nota 1 | 0,4 | 1 | 0,2 | 0,4 | 0,1 | 0,1 |
| TT | 0,3 | Nota 2 | 0,2 | 0,4 | 0,07 | 0,2 | 0,04 | 0,1 |
| Dacă în rețelele TT întreruperea se realizează de un dispozitiv de protecție la supracurent și legătura de echipotențializare de protecție este conectată cu toate părțile conductoare străine în cadrul instalației, pot fi utilizați timpii maximi de întrerupere aplicabili pentru rețelele TN. Uo este tensiunea nominală în c.a. sau c.c. între linie și pământ. | ||||||||
| Nota 1 - Întreruperea poate fi necesară pentru alte motive decât protecția împotriva șocului electric. Nota 2 - Dacă întreruperea este asigurată de un DDR, a se vedea pct. 4.1.5.2. | ||||||||
| ^1) Timpul maxim de întrerupere corespunde pentru o tensiune de atingere U_L = 50V | ||||||||
| Tensiune maximă de lucru Tipul corpurilor de iluminat | Măsuri de protecție^1)2) Condiții de aplicare |
| 1 | 2 |
| 230V | |
| - fixe • fluorescente • cu LED | - Legarea maselor la un conductor de protecție (rețea TN sau TT) și prevederea unui dispozitiv DDR; - Corpuri de iluminat clasa II |
| • incandescente • cu vapori de mercur • cu vapori de sodiu (sau alte lămpi cu soclu Edison) | - Corpuri de iluminat clasa II - Legarea maselor la conductorul de protecție sau la pământ printr-un conductor (rețea TN sau TT) și una din următoarele măsuri suplimentare: - prevederea unui dispozitiv DDR - o blocare care să nu permită deschiderea corpului de iluminat decât cu scule speciale sau după scoaterea de sub tensiune; - un dispozitiv de deconectare a alimentării lămpii la scoaterea globului de protecție |
| - mobile | - Legarea maselor la un conductor de protecție (rețea IT), asigurându-se limitarea tensiunilor de atingere la valorile-limită admise |
| 24V | |
| - portabile | TFJS |
| - fixe și mobile | Se va controla periodic izolația față de pământ a circuitului TFJS și transformatorului de protecție. |
| ^1) În cazul amplasării în zona de accesibilitate conform art. 4.1.6.3. ^2) Măsurile de protecție pentru corpurile de iluminat din medii speciale conform cap. 7. | |
| Tensiunea nominală a instalației | Tensiunea de ținere la impuls (kV) pentru dispozitivele de secționare | ||
| Rețea trifazată (V) | Rețea monofazată cu punct median (V) | Supratensiune de categoria III | Supratensiune de categoria IV |
| - 230/400, 277/480 400/690 1000 | 120÷240 | 3 5 8 10 | 5 8 10 15 |
| 1 - Din punctul de vedere al supratensiunilor de trăsnet nu se face nicio distincție între rețelele legate la pământ și cele care nu sunt legate la pământ. 2 - Tensiunile de ținere la impuls se referă la o altitudine de până la 2.000 m. | |||
| Prima secvență de scurtă durată | Nivelul de protecție | |||||
| Parametrii curentului | Simbol | Unitate | I | II | III | IV |
| Valoare de vârf a curentului | I | kA | 200 | 150 | 100 | |
| Sarcina secvenței de scurtă durată | Qshort | C | 100 | 75 | 50 | |
| Energia specifică | W/R | MJ/Ω | 10 | 5,6 | 2,5 | |
| Parametrii timp | T_1/T_2 | µs/µs | 10/350 | |||
| Secvența de scurtă durată ulterioară | Nivelul de protecție | |||||
| Parametrii curentului | Simbol | Unitate | I | II | III | IV |
| Valoare de vârf a curentului | I | kA | 50 | 37,5 | 25 | |
| Panta medie | di/dt | kA/µs | 200 | 150 | 100 | |
| Parametrii timp | T_1/T_2 | µs/µs | 0,25/100 | |||
| Secvența de lungă durată | Nivelul de protecție | |||||
| Parametrii curentului | Simbol | Unitate | I | II | III | IV |
| Sarcina secvenței de lungă durată | Qlong | C | 200 | 150 | 100 | |
| Parametrii timp | Tlong | s | 0,5 | |||
| Trăsnet | Nivelul de protecție | |||||
| Parametrii curentului | Simbol | Unitate | I | II | III | IV |
| Sarcina trăsnetului | Qflash | C | 300 | 225 | 150 | |
| Clasa SPT | Distanțe m |
| I | 10 |
| II | 10 |
| III | 15 |
| IV | 20 |
Fig. 6.24.*) - Bucla unui conductor de coborâreConductoarele de coborâre nu trebuie instalate în streșini sau în burlane de scurgere, chiar dacă acestea sunt acoperite cu material electroizolant.Dacă nu este posibilă realizarea unei conexiuni directe din cauza unor console mari ale acoperișului etc., conectarea dispozitivului de captare și a conductorului de coborâre trebuie să fie realizată printr-un conductor destinat pentru aceasta și nu prin componente naturale cum ar fi jgheaburile pentru scurgerea apei de ploaie etc.Amplasarea conductoarelor de coborâre trebuie să se facă astfel încât să se asigure o distanță de separare conformă cu anexa 6.8, între ele și eventualele uși și ferestre.Conductoarele de coborâre ale unei IPT neizolate față de structura de protejat pot fi instalate după cum urmează:a) dacă peretele este realizat din material incombustibil, conductoarele de coborâre pot fi amplasate pe suprafața peretelui sau în perete;b) dacă peretele este realizat din material inflamabil și creșterea temperaturii conductoarelor de coborâre este periculoasă, conductoarele de coborâre pot fi amplasate astfel încât distanța între ele și perete să fie mereu mai mare de 0,1 m. Suporturi de montare pot fi în contact cu peretele.Atunci când distanța între conductorul de coborâre și materialul combustibil nu poate fi asigurată, secțiunea conductorului de oțel sau a unui conductor cu o capacitate termică echivalentă nu trebuie să fie mai mică de 100 mmp.Capacitatea termică echivalentă se stabilește în conformitate cu SR EN 62305-1 și respectă precizările din tabelul 6.20 bis.Pentru structurile mari, cum sunt blocurile turn de apartamente și, în special, structurile industriale și administrative, care sunt proiectate adesea ca structuri pe schelete de oțel sau pe schelete din oțel și beton sau care utilizează beton armat, componentele conductoare ale structurii pot fi utilizate drept conductoare de coborâre.Impedanța totală a SPT pentru acest tip de clădiri este mică și asigură o protecție împotriva trăsnetului foarte eficientă pentru instalațiile interioare. Este avantajos să se utilizeze suprafețele conductoare ale pereților drept conductoare de coborâre. Astfel de pereți cu suprafețe conductoare pot fi: pereții din beton armat, suprafețele fațadelor cu folii metalice și fațadele din panouri prefabricate din beton, dacă sunt conectate și interconectate conform pct. 6.2.3.9.5.39. Tabelul 6.20 se modifică și va avea următorul cuprins:Tabelul 6.20Material, configurație și secțiune minimă a conductoarelor de captare, tijelor de captare și a conductoarelor de coborâre| Material | Configurație | Secțiunea minimă mmp | Comentarii^10) |
| Cupru | Bandă masivă Bară rotundă masivă^7) Torsadat Bară rotundă masivă^3),4) | 50^8) 50^8) 50^8) 200^8) | Grosime de minimum 2 mm Diametru de 8 mm Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm Diametru de 16 mm |
| Cupru acoperit cu staniu^1) | Bandă masivă Bară rotundă masivă^7) Torsadat | 50^8) 50^8) 50^8) | Grosime de minimum 2 mm Diametru de 8 mm Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm |
| Aluminiu | Bandă masivă Bară rotundă masivă Torsadat | 70 50^8) 50^8) | Grosime de minimum 3 mm Diametru de 8 mm Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm |
| Aliaj de aluminiu | Bandă masivă Bară rotundă masivă Torsadat Bară rotundă masivă^3) | 50^8) 50^8) 50^8) 200 | Grosime de minimum 2,5 mm Diametru de 8 mm Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm Diametru de 16 mm |
| Material | Configurație | Secțiunea minimă mm^2 | Comentarii^10) |
| Oțel galvanizat la cald^2) | Bandă masivă Bară rotundă masivă^9)Torsadat Bară rotundă masivă^3),4),9) | 50^8) 50 50^8) 200 | Grosime de minimum 2,5 mm Diametru de 8 mm Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm Diametru de 16 mm |
| Oțel inoxidabil^5) | Bandă masivă^6) Bară rotundă masivă^6) Torsadat Bară rotundă masivă^3),4) | 50^8) 50^8) 70^8) 200 | Grosime de minimum 2 mm Diametru de 8 mm Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm Diametru de 16 mm |
| ^1) Grosimea minimă a acoperirii prin galvanizare la cald sau prin electroliză de 1 µm ^2) Acoperirea trebuie să fie netedă, continuă și fără flux de staniu, cu o grosime minimă de 50 µm. ^3) Aplicabil numai pentru tije de captare. Pentru aplicațiile în care eforturile mecanice nu sunt critice, cum ar fi sarcina datorită vântului, poate fi utilizat un diametru de 10 mm, o tijă de captare lungă de 1 m cu o fixare suplimentară. ^4) Aplicabil numai electrozilor de pământ ghidați ^5) Crom ≥ 16%, nichel ≥ 8%, carbon ≤ 0,07% ^6) Pentru oțel inoxidabil înglobat în beton și/sau în contact direct cu un material inflamabil, dimensiunile minime trebuie să fie mărite la 78 mmp (10 mm diametru) pentru o bară masivă și la 75 mmp (grosime minimum 3 mm) pentru o bandă masivă. ^7) Pentru anumite aplicații în care eforturile mecanice nu sunt esențiale, poate fi redus de la 50 mmp (diametru de 8 mm) la 28 mm^2 (diametru de 6 mm). În acest caz, trebuie acordată atenție reducerii spațiului pentru elementele de prindere. ^8) Dacă aspectele termice și mecanice sunt importante, aceste dimensiuni pot fi mărite la 60 mmp pentru banda masivă și la 78 mmp pentru bara masivă. ^9) Secțiunea minimă pentru evitarea topirii este de 16 mmp (cupru), 25 mmp (aluminiu), 50 mmp (oțel) și 50 mmp (oțel inoxidabil) pentru o energie specifică de 10.000 kJ/Ω. ^10 Grosime, lățime și diametru sunt definite cu ±10%. | |||
| Secțiune mmp | Φ mm | Nivel de protecție | |||||||||||
| Aluminiu W/R MJ/Ω | Oțel galvanizat W/R MJ/Ω | Cupru W/R MJ/Ω | Oțel inoxidabil W/R MJ/Ω | ||||||||||
| III + IV | II | I | III + IV | II | I | III + IV | II | I | III + IV | II | I | ||
| 50 | 8 | 12 | 28 | 52 | 37 | 96 | 211 | 5 | 12 | 22 | 190 | 460 | 940 |
| 78 | 10 | 4 | 9 | 17 | 15 | 34 | 66 | 3 | 5 | 9 | 78 | 174 | 310 |
| 100 | 3 | 7 | 12 | 9 | 20 | 37 | 1 | 3 | 5 | 45 | 100 | 190 | |
în care:ΔT este avansul amorsării al PDA dat de producător și este caracteristic tipului de PDA; v [m/μs] - este viteza de propagare a liderului ascendent și descendent; în calcule se poate adopta valoarea medie v = 1 m/μs. Înălțimea de instalare h reprezintă înălțimea vârfului PDA în raport cu planul orizontal care trece prin elementul de construcție protejat (fig. 6.30).Raza de protecție se calculează cu relația:
pentru h ≥ 5 m,și cu relația:R_P = h x R_P (5)/5, pentru 2 m ≤ h ≤ 5 m, unde:R_P(5): raza de protecție corespunzătoare înălțimii de 5 m, calculată cu formula pentru h ≥ 5 m.Pentru o înălțime de instalare cuprinsă între 2 m ≤ h ≤ 5 m, R_P se poate determina și cu ajutorul abacelor din fig. 6.31a, fig. 6.31b, fig. 6.31c și fig. 6.31d.Raza de protecție se reduce cu 40% în cazurile în care există riscuri cu consecințe asupra persoanelor și mediului, de exemplu: clădiri înalte și foarte înalte, depozite pentru materiale din cauciuc, masă plastică etc.44. Punctul 6.3.2.5 se modifică și va avea următorul cuprins:6.3.2.5. Instalațiile de protecție cu dispozitiv de amorsare utilizate pentru instalațiile de protecție împotriva trăsnetului a structurilor cu medii cu pericol de explozie (inclusiv praf combustibil) se amplasează în exteriorul zonelor cu risc de explozie, la un nivel mai ridicat decât instalația protejată.45. Punctul 6.3.3.1 se modifică și va avea următorul cuprins:6.3.3.1. Fiecare PDA este legat la pământ prin cel puțin două coborâri.Sunt necesare cel puțin patru coborâri în următoarele cazuri:– dacă proiecția pe orizontală a conductorului de coborâre este mai mare decât proiecția pe verticală (exemplu în fig. 6.32);– dacă înălțimea construcției este mai mare de 28 m.Acestea trebuie dispuse pe fațade opuse, respectând distanțele indicate în tabelul 6.18.În cazul în care o clădire este prevăzută cu un număr de «n» PDA-uri conectate între ele, se vor prevedea un număr de minimum «2n» coborâri.Pentru PDA-urile montate pe stâlpi metalici/catarge amplasate independent de obiectivele protejate este suficient să se prevadă o singură coborâre.46. Punctul 6.3.3.2 se modifică și va avea următorul cuprins:6.3.3.2. Conductoarele de coborâre trebuie să respecte dimensiunile minime din tabelul 6.20. Este interzisă utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept conductoare de coborâre.47. Punctul 6.3.3.3 se modifică și va avea următorul cuprins:6.3.3.3. Se impune utilizarea unui contor de lovituri de trăsnet pentru PDA-urile care protejează construcțiile și instalațiile precizate la pct. 6.2.2.6. Acesta trebuie amplasat pe conductorul de coborâre cel mai scurt și deasupra piesei de separație.48. Punctul 6.3.5.4 se modifică și va avea următorul cuprins:6.3.5.4. Pentru coșuri cu înălțimi mai mari de 40 m sunt necesare cel puțin două coborâri, repartizate uniform, dintre care una pe direcția vântului dominant. Aceste coborâri se leagă între ele prin centuri în părțile de sus și jos la baza coșurilor. Fiecare coborâre se leagă la priza de pământ.49. Punctul 7.9.12 se modifică și va avea următorul cuprins:7.9.12. Pentru rețeaua TN, în amplasamentele din grupa 2, protecția prin întreruperea automată a alimentării prin dispozitive de protecție de curent diferențial rezidual cu un curent mai mic de 30 mA trebuie utilizată pentru următoarele circuite:– circuitele de alimentare a deplasării meselor de operații fixe;– circuitele pentru aparate cu radiații X;– circuitele pentru echipamente, cu o putere nominală mai mare de 5 kVA;– circuitele pentru echipamente electrice necritice (care nu pun viața în pericol).Dispozitivele diferențiale prescrise la pct. 7.9.11 și la prezentul punct trebuie să fie numai de tip A sau B.50. Punctul 7.9.18 se modifică și va avea următorul cuprins:7.9.18. În fiecare amplasament pentru utilizare medicală din grupele 1 și 2 trebuie realizată o legătură echipotențială suplimentară pentru egalizarea diferențelor de potențial între următoarele părți situate sau care pot fi aduse în mediul pacientului:– conductoare de protecție;– elemente conductoare care nu aparțin unei instalații electrice;– ecrane de protecție împotriva câmpurilor electrice perturbatoare;– grilaje de protecție ale părților conductoare electrice;– părțile conductoare accesibile ale transformatoarelor de separare;– sistemele fixe neelectrice conductoare de susținere a pacientului, cum ar fi mesele de operații fixe, paturile de fizioterapie, scaunele dentare.51. Titlul punctului 7.9.31 se modifică și va avea următorul cuprins:7.9.31. Alimentarea serviciilor de securitate cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s.52. Punctul 7.22.1 se modifică și va avea următorul cuprins:7.22. Instalații electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu7.22.1. Alimentarea cu energie electrică a tabloului de distribuție al stației pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu și al altor dispozitive de securitate la incendiu aferente trebuie asigurată, după caz, astfel:a) dintr-o singură sursă de alimentare;Alimentarea de la o singură sursă se realizează în situațiile în care nu se prevăd pompe de incendiu de rezervă, conform celor precizate în reglementarea tehnică, indicativ P118/2.Se consideră o singură sursă de alimentare racordarea la un post de transformare al sistemului energetic național, la o centrală electrică, la rețeaua de joasă tensiune a furnizorului prin firida de branșament sau la tabloul general de distribuție al clădirii.b) din două surse de alimentare independente. Alimentarea din două surse independente se face pentru tablourile de alimentare a:– stației de pompare atunci când, potrivit reglementării tehnice, indicativ P 118/2, se prevede pompă de rezervă pentru incendiu;– sistemelor de control și evacuare a fumului și gazelor fierbinți;– ascensoarelor de intervenție și evacuare în caz de incendiu (subcap. 7.18).Sursa de alimentare de bază este asigurată conform punctului a). În cazuri justificate tehnic în care nu există posibilitatea asigurării unei surse de bază de alimentare cu energie electrică pentru pompe se admite utilizarea motoarelor cu ardere internă. Sursa de alimentare rezervă poate fi:– altă sursă de energie electrică (centrală electrică la consumator), astfel încât nefuncționarea sursei de bază să nu o afecteze;– grup de intervenție cu intrarea automată în funcțiune în maximum 15 secunde, la dispariția tensiunii sursei de bază și preluarea eșalonată a receptoarelor în maximum 60 secunde;– surse de alimentare neîntreruptibilă (UPS), cu condiția ca aceste echipamente să asigure, pe timpul normat, funcționarea tuturor receptoarelor cu rol de securitate la incendiu (iluminat de securitate, instalația de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu, instalațiile de stingere, instalațiile de control și evacuare a fumului și gazelor fierbinți);– motoare cu ardere internă cu pornire automată.Indiferent de numărul de instalații electrice prin care un loc de consum este racordat la rețeaua operatorului de transport/distribuție, acestea constituie o singură sursă de alimentare (SEN) pentru locul de consum respectiv.În toate cazurile trebuie asigurată trecerea automată (dublată de acționare manuală) de pe alimentarea de bază pe cea de rezervă la nefuncționarea sursei de bază printr-un sistem AAR reversibil.În cazul în care este obligatorie și nu se poate asigura a 2-a sursă de energie electrică de rezervă se montează pompe fixe cu motor cu ardere internă cu pornire automată sau pompe cu abur (în cazul în care este asigurată alimentarea lor permanentă printr-o conductă separată, direct de la sursă).Pentru instalațiile automate de stingere cu apă se respectă și prevederile din SR EN 12845.53. Punctul 7.22.2 se modifică și va avea următorul cuprins:7.22.2. Tabloul de distribuție al stației pompelor și electrovanelor de incendiu și al altor dispozitive de securitate destinate limitării/stingerii incendiului se amplasează în încăperea destinată stației de pompare, cu respectarea prevederilor din reglementarea tehnică P118/2, sau în încăperi care asigură condiții similare.54. Punctul 7.22.3 se modifică și va avea următorul cuprins:7.22.3. Căile de alimentare ale tabloului de distribuție al stațiilor pompelor și electrovanelor de incendiu, ale instalației pentru controlul și evacuarea fumului și gazelor fierbinți și ale ascensoarelor de intervenție și/sau evacuare în caz de incendiu trebuie amplasate pe trasee distincte față de celelalte tipuri de instalații electrice. În cazul în care se prevăd două căi de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau se prevăd măsuri constructive pentru separarea lor cu elemente rezistente la foc, astfel încât avarierea unei căi să nu poată provoca întreruperea în alimentarea cu energie electrică a celei de-a doua căi de alimentare.55. Punctul 7.22.5 se modifică și va avea următorul cuprins:7.22.5. În cazul alimentării din două surse, tablourile stației de pompe de incendiu și sistemului de control și evacuare a fumului și gazelor fierbinți pot fi alimentate:– pe două căi de alimentare (câte una de la fiecare sursă) cu un sistem AAR cu acționare la dispariția tensiunii sursei de bază. Alimentarea din sursa de bază se va face din fața întreruptorului general. Se acceptă ca alimentarea de bază să se realizeze și de pe secțiile de bare ale tabloului general doar în situația când există minimum două secții de bare distincte racordate la două transformatoare ce se pot rezerva unul pe celălalt în caz de incendiu. Decuplarea receptoarelor fără rol de securitate la incendiu, dacă este cazul, se va face automat, existând și posibilitatea unei comenzi manuale;– pe o singură cale dintr-o bară (tablou) alimentat de la cele două surse printr-un sistem AAR, în cazul în care aceasta se află în apropierea (în aceeași încăpere sau încăperi alăturate categoria BE1) tablourilor pompelor de incendiu și sistemului de control și evacuare a fumului și gazelor fierbinți.56. Punctul 7.22.7 se modifică și va avea următorul cuprins:7.22.7. Trebuie prevăzută comandă automată pentru pornirea pompelor de incendiu:– în cazurile în care nu există personal calificat pentru punerea lor în funcțiune în timp util;– pentru instalațiile speciale de stingere (sprinklere, drencere - sprinklere deschise, apă pulverizată și ceață de apă).Intrarea automată în funcțiune a pompelor (mai puțin a pompei-pilot) trebuie semnalizată optic și acustic în locurile precizate la art. 7.22.8. În aceste locuri se prevede posibilitatea opririi manuale a semnalizării acustice. Semnalizarea optică se oprește automat odată cu oprirea pompelor de incendiu. Instalațiile de alimentare se prevăd și cu posibilități de acționare manuală.Dispozitivele de protecție de pe circuitele pompelor trebuie să nu acționeze cel puțin 20 de secunde la curentul electric de pornire.Cablurile de alimentare pentru tablourile electrice aferente stațiilor de pompare de incendiu se vor dimensiona Ia un curent egal cu 150% din curentul nominal, atunci când pompele de incendiu și tabloul electric nu sunt în aceeași încăpere. Acestea se realizează dintr-o bucată fără îmbinări.Oprirea pompelor de incendiu se prevede numai manual, cu excepția situației de la art. 7.22.11. Prevederile din acest articol sunt conforme cu recomandările din SR EN 12845.57. Punctul 7.22.17 se modifică și va avea următorul cuprins:7.22.17. Grupul de intervenție pentru alimentarea de rezervă se instalează în:– clădire independentă;– înglobat în interiorul clădirilor cu risc de incendiu mare (BE2), mediu (BE1a) și mic (BE1b) sau alipite de acestea;– în aer liber, cu respectarea prescripțiilor din reglementările privind securitatea la incendiu (considerând grupul electrogen de gradul II stabilitate la foc), a condițiilor de funcționare și amplasare indicate de producător, precum și a zonei climatice în care este amplasat acesta.Grupul de intervenție pentru alimentarea de rezervă nu se amplasează pe acoperișul construcțiilor.58. Punctul 7.22.22 se modifică și va avea următorul cuprins:7.22.22. În zonele în care sunt montate elemente de acționare manuală aferente sistemului de control și evacuare a fumului și gazelor fierbinți se va prevedea iluminat de securitate pentru intervenții în zonele de risc.59. Punctul 7.22.25 se modifică și va avea următorul cuprins:7.22.25. Intrarea în funcțiune a sistemului de control al fumului și gazelor fierbinți trebuie să se facă automat la acționarea detectoarelor de incendiu sau a declanșatoarelor manuale de alarmare. Acestea transmit prin echipamentul de control și semnalizare (centrala de detectare-semnalizare), după caz, comanda pentru: – acționarea elementelor de compartimentare rezistente la foc;– închiderea ușilor rezistente la foc;– trimiterea la parter a ascensoarelor cu funcționare normală;– închiderea ușilor de separare a încăperilor-tampon, degajamentelor și tunelurilor de evacuare;– sistemul de ventilare ce face parte din sistemul de control al fumului și gazelor fierbinți care va îndeplini cerințele specifice acestuia;– închiderea/oprirea sistemului de ventilare/climatizare care nu face parte din sistemul de control al fumului și gazelor fierbinți, precum și a clapetelor antifoc, cu excepția sistemelor locale de climatizare care deservesc încăperile unde se găsesc echipamente ce contribuie activ la sistemul de siguranță la foc. În cazul amplasamentelor pentru utilizare medicală, oprirea ventilației se va face selectiv, în funcție de zona în care a fost detectat incendiul și de destinația sistemului de ventilare, climatizare și condiționare realizat conform precizărilor din reglementarea tehnică NP 015, în funcție de clasa încăperii.60. Punctul 7.23 se modifică și va avea următorul cuprins: 7.23. Instalații electrice pentru iluminatul de siguranță. Condiții de alimentare și de funcționare7.23.1. Iluminatul de siguranță trebuie prevăzut în clădirile menționate în cap. 1.7.23.2. Iluminatul de siguranță se clasifică astfel:a) iluminat pentru continuarea lucrului - prevăzut pentru continuarea activității normale fără modificări esențiale;b) iluminat local - destinat protejării ocupanților care pot să rămână temporar în clădire în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică, precum și pentru zone locale particulare;c) iluminat de securitate, care se compune din:1. iluminat pentru evacuarea din clădire - destinat să asigure identificarea și folosirea, în condiții de securitate, a căilor de evacuare;2. iluminat împotriva panicii - prevăzut să evite panica sau să reducă probabilitatea de producere a panicii și să asigure nivelul de iluminare care să permită persoanelor să ajungă în locul de unde calea de evacuare poate fi identificată; 3. iluminat pentru intervenții în zonele de risc - prevăzut să asigure nivelul de iluminare necesar siguranței persoanelor implicate într-un proces sau activitate cu pericol potențial și să permită desfășurarea adecvată a procedurilor de acționare pentru siguranța operatorilor și a ocupanților zonelor.7.23.3. Nivelurile minime de iluminare, timpii maximi de punere în funcțiune, durata minimă de funcționare pentru tipurile iluminatului de siguranță sunt prezentate în tabelele 7.23.1a - 7.23.1c.Tabelul 7.23.1aNivelurile minime de iluminare, timpii maximi de punere în funcțiune și durata minimă de funcționare pentru tipurile iluminatului de siguranță| Iluminat de siguranță | |||||
| Iluminat de securitate | Iluminat local | Iluminat pentru continuarea lucrului | |||
| Iluminat pentru evacuarea din clădire | Iluminat împotriva panicii | Iluminat pentru intervenții în zone de risc | |||
| E_min. | 1 lx^1) | 0,5 lx^1) | 10% din nivelul normal de iluminare (E_m) în zona de risc, dar nu mai mic de 15 lx | E_min. necesar stabilit printr-o evaluare a riscului asociat, dar nu mai mic decât E_min. pentru evacuarea din clădire | Se stabilește în funcție de sarcina vizuală specifică fiecărei activități. |
| Timpul maxim de punere în funcțiune | 5 s^2) | 5 s^2) | 0,5 s | 5 s^1) | |
| Durata minimă de funcționare | 1 h^3) | 1 h^3) | Minimum considerat pentru îndeplinirea sarcinii | 1 h^3) | Minimum considerat pentru îndeplinirea sarcinii |
| ^1) Obligatoriu se va îndeplini și condiția de uniformitate: raportul dintre valoarea minimă și cea maximă nu trebuie să fie mai mare de 1:40. ^2) Se va realiza 50% din iluminarea E_min. necesară în 5 s după întreruperea iluminatului normal și 100% în 60 s. ^3) Valorile reprezintă durata minimă de funcționare pentru fiecare tip de iluminat de securitate/siguranță, care se corelează și cu destinația clădirii, în funcție de care autonomia se extinde la valorile indicate în exemplele de mai jos. | |||||
| Funcțiuni/Destinații | Timp minim de funcționare (h) |
| Clădiri înalte, foarte înalte | 3 |
| Clădiri cu săli aglomerate din categoria S1 și S2 | 3 |
| Spații comerciale | 3 |
| Cult | 3 |
| Cultură | 3 |
| Primire turistică | 3 |
| Învățământ | 3 |
| Parcări subterane și supraterane închise | 3 |
| Gări și aerogări | 3 |
| Centre de asistență socială | 3 |
| Sănătate cu spitalizare | 3*) |
| Sănătate cu tratament ambulatoriu | 1 |
| Alimentație publică | 1 |
| Parcări supraterane deschise | 1 |
| Administrativ | 1 |
| Arene sportive | 1 |
| Stații de distribuție carburanți pentru autovehicule | 1 |
| Spații comune din clădiri de locuit | 1 |
| *) În cazul în care nu există sursa centrală de rezervă a spitalului sau dacă aceasta nu asigură 24 h autonomie, durata de funcționare a iluminatului de siguranță pentru continuarea lucrului trebuie să fie asigurată local pentru 24 h. | |
| NOTĂ: Dacă activitățile sau destinațiile cu timpi de funcționare diferiți pentru iluminatul de siguranță se întâlnesc în aceeași clădire (de exemplu, restaurant în clădire înaltă, loc de muncă în parcare subterană sau arenă sportivă cu aglomerare de persoane), se va considera valoarea maximă (de exemplu, 3 h în loc de 1 h). | |
| Tipul iluminatului de siguranță | Domenii de utilizare | Nivelul de iluminare (orizontală dacă nu se specifică, respectiv verticală dacă este specificat) |
| 0 | 1 | 2 |
| pentru continuarea lucrului | - în locuri de muncă dotate cu receptoare care trebuie alimentate fără întrerupere și în locuri de muncă legate de necesitatea funcționării acestor receptoare (stații de pompe pentru incendiu, încăperile surselor de rezervă, spațiile serviciilor de pompieri, încăperile centralelor de semnalizare, dispecerate etc.) | - 10% din nivelul de iluminare menținută pentru iluminatul normal (valoare medie), dar nu mai mic de 15 lx |
| - în încăperile blocului operator (săli de operație, pre- și postoperator, terapie intensivă etc.) | - 80% din nivelul de iluminare menținută pentru iluminatul normal | |
| - pe câmpul de operație | - egal cu nivelul de iluminare menținută pentru iluminatul normal | |
| - în încăperile construcțiilor de producție, laboratoare și altele similare în care utilajele necesită o permanentă supraveghere | - 10% din nivelul de iluminare menținută pentru iluminatul normal | |
| pentru intervenții în zone de risc | - în locurile în care sunt montate armături (de exemplu: vane, robinete, dispozitive de comandă control etc.) ale unor instalații și utilaje care trebuie acționate în caz de avarie | - 10% din nivelul de iluminare menținută pentru iluminatul normal din zona de risc, dar nu mai mic de 15 lx |
| - în zonele cu elemente care, la întreruperea iluminatului normal, trebuie acționate în vederea scoaterii din funcțiune a unor utilaje și echipamente sau a reglării unor parametri aferenți, în scopul protejării utilajelor, echipamentelor sau persoanelor | - 10% din nivelul de iluminare menținută pentru iluminatul normal din zona de risc, dar nu mai mic de 15 lx | |
| pentru evacuarea din clădire | - pe căile de evacuare | - minimum 1 lx în orice punct al căilor de evacuare la nivelul pardoselii |
| împotriva panicii | - în încăperi sau spații unde se poate produce panică (de exemplu: încăperi cu aglomerări de persoane) | - minimum 0,5 lx în orice punct la nivelul pardoselii, excluzând o zonă perimetrală de 0,5 m și socotind încăperea goală (fără mobilier) |
| local pentru veghe | - pentru supravegherea în timpul nopții a bolnavilor din spitale | - nenormat, dar considerat suficient min. 0,5 lx în orice punct la nivelul pardoselii |
| - pentru supravegherea în timpul nopții a copiilor din creșe, grădinițe și a sugarilor din spitale | - minimum 15 lx la nivelul pătuțului | |
| local pentru marcarea hidranților interiori de incendiu | - în afara hidrantului (alături sau deasupra) la maximum 2 m | - minimum 5 lx iluminare verticală |
| local pentru indicarea pozițiilor unor echipamente și aparate | - posturi de prim ajutor; - declanșatoare manuale de alarmă în caz de incendiu; - dispozitive de comandă manuală pentru sistemele cu rol de securitate la incendiu; - echipamentele care se utilizează în caz de incendiu (stingătoare și ustensile de combatere a începuturilor de incendiu); - echipamentul de control și semnalizare al instalației de detectare incendiu, panouri repetoare de semnalizare și/sau comandă în caz de incendiu; - butoanele de apel pentru asistența persoanelor cu dizabilități din grupurile sanitare dedicate acestora; - tablourile electrice generale, tablourile care alimentează circuitele iluminatului normal și de siguranță. | - minimum 5 lx iluminare verticală |
| NOTĂ: Calculul iluminatului de securitate se va realiza luând în considerare doar componenta directă a iluminării, eliminând reflexiile suprafețelor încăperii. În cazul utilizării iluminatului indirect ca iluminat de securitate se vor respecta condițiile indicate în SR EN 1838. | ||
